ganduri noi, mai vechi (2)

Sunt o stanca la marginea marii.
Esti un val inspumat la picioarele mele.
M-atingi, suntem una.
Un val lang-o stanca uitat
ai ramas. Dar, pacat, ai plecat.
...
Si-am uitat mangaierea ta uda.
Ai uitat a mea calda privire spre mare.
...
Eu - cu ochii spre zare, tu - cu sufletul mut, am ramas.
Suntem azi cu ce-a fost. A trecut.

Niciun comentariu: