festina lente

Uit adesea sa ma opresc.
Merg intr-una pe asfalt, pe sub copaci, in viteza.
Ma strecor printre masini, pe langa cladiri si scurtez drumul.
N-am banci, sa ma opresc sa-mi trag sufletul, n-am iarba sa calc, sa-mi odihnesc calcaiul, n-am nici o zare-n cale, sa-mi mai incant privirea.
Unde s-or fi pierdut, toate, in orasul asta mic?
Ma grabesc, zilnic. Intr-una ma grabesc.
Nu ma opresc, mai merg, mai am un pic.
Si-am obosit.
Mi-e glezna moale.
Nu ma opresc. Am uitat s-o mai fac.
Azi ma grabesc.

tot ce pierdem, pierdem pentru totdeauna?

Ce nu scriu, pierd. Asa cum am facut cu povestea aceea de seara, despre oameni, spusa lui rex, intr-o vara, langa o usa. Mi-am amintit de ea, asa, din intamplare, recent, cand am intalnit un om de poveste. Din entuziasmul sau, din pasiune, am cules o idee. Am acum o noua provocare. Si cu fiecare zi care trece, vreau tot mai mult sa gust magia ei. Va fi pentru o singura data sau va deveni o noua dependenta, nu stiu inca.

Am pierdut, candva, o poveste.
Revine, zilnic, in cate-o pagina, spre mine.
Deci, n-am pierdut.
Am uitat, candva, o poveste.

e vara si-mi vine sa cant!

Nu, nu de fericire. Nici de necaz.
Doar asa, de drag si cu placere.
Prea tacuta mi-era chitara, prea netede degetele si prea stinsa vocea.

Asadar, cant.
Imi iau in serios rolul de greier.
Am sa petrec toata vara cu chitara.
Si-am sa cant hai-hui, oricui.

Iar muzica imi da idei, mai mari si mai mici, de fiecare data. Idei bune, pe care sa nu le tin in buzunar prea mult, nefolosite.

zambind aiurea

Fara vreun motiv evident, ziua de azi mi-este inundata de-un zambet urias, aproape ireal.

Stau si zambesc aiurea la rauri repezi, sa-mi cante noaptea vorbe neintelese, la visine aproape coapte, sa-mi indulceasca diminetile lenese si la multa roua prin poieni, sa-mi spele cateva din pacate.

Impart zambetul in trei. Si ofer, imprumut, numai o bucata.

s-a dat startul la dor de duca!
















In gand si-n zare imi apar acum Alpii.
Ii vad cum asteapta cuminti primavara, cu zambet larg pe buze si flori de gheata-n par.
Si mi-e atat de dor de ei.